MĂSURILE REPARATORII

DESPĂGUBIRILE ȘI ÎNTINDEREA ACESTORA

RESTITUIREA PROPRIETĂȚILORLEGEA 10/2001.LEGEA 165/2013

În materia restituirii proprietăților, primează regula restituirii în natură, măsură care, dacă este posibilă, se acordă prin decizia unității deținătoare, respectiv a primăriilor și a celorlalte autorități publice sau instituții publice, iar persoanele respective sunt puse în posesie cu privire la imobilul notificat.

Decizia sau, după caz, dispoziția de aprobare a restituirii în natură a imobilului face dovada proprietății persoanei îndreptățite asupra acestuia, are forța probantă a unui înscris autentic și constituie titlu executoriu pentru punerea în posesie, după îndeplinirea formalităților de publicitate imobiliara.

Potrivit art. 32 din Legea nr. 10/2001, în situația imobilelor-construcții demolate, notificarea formulată de persoana îndreptățită se soluționează prin dispoziția motivată a primarului unității administrativ-teritoriale în a cărei raza s-a aflat imobilul, respectiv a primarului general al municipiului București.

Totodată, potrivit art. 29 din Legea nr. 10/2001, pentru imobilele evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate măsurile reparatorii în echivalent se propun de către instituția publică care efectuează sau, după caz, a efectuat privatizarea.

Entitățile învestite de lege au obligația de a soluționa cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 și de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora, în următoarele termene, care curg de la data de 1 ianuarie 2014:

  1. a) în termen de 12 luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr de până la 2.500 de cereri;
  2. b) în termen de 24 de luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr cuprins între 2.500 și 5.000 de cereri;
  3. c) în termen de 36 de luni, entitățile învestite de lege care mai au de soluționat un număr de peste 5.000 de cereri.

Entitățile învestite de lege au obligația de a stabili numărul cererilor înregistrate și nesoluționate, de a afișa aceste date la sediul lor și de a le comunica Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Datele transmise de entitățile învestite de lege vor fi centralizate și publicate pe pagina de internet a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Cererile se analizează în ordinea înregistrării lor la entitățile învestite cu soluționarea lor. Prin excepție, se analizează cu prioritate cererile formulate de persoanele certificate de entități desemnate de statul român sau de alte state membre ale Uniunii Europene, ca supraviețuitoare ale Holocaustului, aflate în viață la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi.

Conform dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 10/2001, imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire și libere de orice sarcini.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, în situația imobilelor preluate în mod abuziv și ale căror construcții edificate pe acestea au fost demolate total sau parțial, restituirea în natură se dispune pentru terenul liber și pentru construcțiile ramase nedemolate, iar pentru construcțiile demolate și terenurile ocupate măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent.

În cazul în care pe terenurile preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcții autorizate, persoana îndreptățită va obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă, iar pentru suprafața ocupată de construcții noi, cea afectată servituților legale, spațiilor verzi, așa cum au fost stabilite prin art. 3 lit. a)-f) din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.

Se restituie în natură terenurile pe care s-au ridicat construcții neautorizate în condițiile legii după data de 1 ianuarie 1990, precum și construcții ușoare sau demontabile.

Se restituie în natură inclusiv terenurile fără construcții afectate de lucrări de investiții de interes public aprobate, dacă nu a început construcția acestora, ori lucrările aprobate au fost abandonate.

Se restituie în natură și terenurile pe care, ulterior preluării abuzive, s-au edificat construcții autorizate care nu mai sunt necesare unității deținătoare, dacă persoana îndreptățită achita acesteia o despăgubire reprezentând valoarea de piață a construcției respective, stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare.

În cazul imobilelor preluate în mod abuziv și ale căror construcții edificate pe acestea au fost distruse ca urmare a unor calamități naturale, persoana îndreptățită beneficiază de restituirea în natură pentru terenul liber. Dacă terenul nu este liber, măsurile reparatorii pentru acesta se stabilesc în echivalent. Situația este identică și în cazul imobilelor rechiziționate în baza Legii nr. 139/1940 și ale căror construcții edificate pe acestea au fost distruse în timpul războiului, dacă proprietarii nu au primit despăgubiri.

Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite sau măsuri compensatorii în condițiile Legii nr. 165/2013 privind unele măsuri pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv, în perioada regimului comunist în România.

Este interzisă înstrăinarea sau schimbarea destinației imobilului a cărui restituire în natură nu este posibilă datorita afectării acestuia unei amenajări de utilitate publică. Interdicția subzista pe o perioadă de 5 ani, calculată cu începere de la data emiterii deciziei/dispoziției de acordare de măsuri reparatorii în echivalent motivată pe afectarea acestuia.

În situația în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv nu mai este posibilă, măsurile reparatorii în echivalent care se pot acorda sunt:

– compensarea cu bunuri oferite în echivalent de entitatea învestită cu soluționarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată,

– măsurile prevăzute de Legea fondului funciar nr. 18/1991 și Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997,

– măsura compensării prin puncte, conform dispozițiilor Legii nr. 165/2013.

Dacă restituirea în natură nu este posibilă, deținătorul imobilului sau, după caz, entitatea investită cu soluționarea notificării este obligată ca, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, să acorde persoanei îndreptățite în compensare alte bunuri sau servicii ori să propună acordarea de măsuri compensatorii în condițiile Legii nr. 10/2001 și a Legii nr. 165/2013, în situațiile în care măsura compensării cu bunuri în echivalent nu este posibilă sau aceasta nu este acceptată de persoana îndreptățită.

În aceste cazuri, dosarele administrative conținând dispoziția sau decizia de propunere de acordare a măsurilor reparatorii au fost înaintate prefecturii, pentru avizul de legalitate, iar ulterior au fost înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, denumită ulterior Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (C.N.C.I.) din cadrul Autorității Naționale pentru Compensarea Imobilelor (A.N.R.P.).

Astfel, art. 21 din Legea nr. 165/2012 prevede că în vederea acordării de măsuri compensatorii pentru imobilele care nu pot fi restituite în natură, entitățile învestite de lege transmit Secretariatului Comisiei Naționale deciziile care conțin propunerea de acordare de măsuri compensatorii, întreaga documentație care a stat la baza emiterii acestora și documentele care atestă situația juridică a imobilului obiect al restituirii la momentul emiterii deciziei, inclusiv orice înscrisuri cu privire la construcții demolate.

Deciziile entităților învestite de lege vor fi însoțite de înscrisuri care atestă imposibilitatea atribuirii în compensare totală sau parțială a unor alte imobile/bunuri/servicii disponibile deținute de entitatea învestită de lege.

Dispozițiile autorităților administrației publice locale emise potrivit Legii nr. 10/2001, se transmit Secretariatului Comisiei Naționale după exercitarea controlului de legalitate de către prefect, iar prefectul poate ataca în instanță dispozițiile autorităților publice care au soluționat notificarea, conform dispozițiilor art. 11 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, care sunt aplicabile.

Comisiile județene de fond funciar și Comisia de Fond Funciar a Municipiului București pot propune Comisiei Naționale soluționarea cererilor de retrocedare prin acordare de măsuri compensatorii potrivit prezentei legi numai după epuizarea suprafețelor de teren agricol afectate restituirii în natură, identificate la nivel local.

În conformitate cu art. 15 din Legea nr. 165/2013, cererile vizând restituirea terenurilor intravilane, agricole la data preluării abuzive, formulate potrivit Legii nr. 10/2001, se soluționează cu respectarea limitei de 50 ha de proprietar deposedat, cu condiția ca această suprafață să nu fi fost restituită prin aplicarea legilor fondului funciar.

Deciziile emise se entitățile învestite cu soluționarea notificării pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află imobilul, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute prin dispozițiile Legii nr. 165/2013, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa tribunalului în a cărei circumscripție se află imobilul, în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor.

Atât în cazul contestațiilor, cât și în cazul în care se solicită soluționarea în instanță a dosarului de despăgubiri, instanța judecătorească se pronunță asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate și dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condițiile prezentei legi, stabilind numărul de puncte compensatorii cuvenite reclamanților.

Hotărârile judecătorești pronunțate în materia restituirii proprietăților sunt scutite de taxa judiciară de timbru și supuse numai apelului.

MĂSURILE REPARATORII

Cum va putem ajuta? Trimite un mesaj:

Please enable JavaScript in your browser to complete this form.
Politica de Confidentialitate și Conformitatea GDPR

Echipa noastră este formată din avocați, majoritatea specializați în Legea 10/2001, Legea 165/2013, Legea 18/1991, Legea 9/1998, Legea 290/2003 și alte legi privind fondurile funciare. OFERIM GRATUIT CONSULTANȚĂ! AVEM RĂSPUNSUL LA TOATE ÎNTREBĂRILE DUMNEAVOASTRĂ! 

Pe site-ul nostru sunt prezentate informatii actualizate si valoroase cu privire la ANRPANRP PlatiAvocat ANRPDosare ANRPDecizii ANRPPuncte ANRPDespagubiri ANRPForum ANRPPMB Legea 10Calcul Despegubiri ANRPLegea 10 din 2001 si Legea 165 din 2013 utlimele actualizariCNCI.

Am creat propriul Grup de Facebook, sa stragem o cumunitate ANRP cat mai mare, click aici

Cumpar Puncte ANRP         Cumpar Dosare ANRP     Cumpar Decizii de compensare prin puncte ANRP

Cumpar Drepturi Litigioase   Cumpar Depreturi Succesorale  Cumpar Titluri de Plata ANRP  Cumpar Drepturi Litigioase